miercuri, 25 aprilie 2012

Dragostea pentru toată viaţa durează 3 ani. Ce ne mai place divorţul!




Asta-i frumuseţea unui blog personal. Ai chef şi timp, postezi o elucubraţie grozavă! N-ai, nu scrii. Pentru că aşa vrei tu.

Eu n-am avut nici chef, nici timp. Trebuie să am inspiraţie şi să am ceva de comunicat, să găsesc măcar o oră liberă şi să am o stare specială ca să mâzgălesc coala asta virtuală.

Trăim nişte vremuri de rahat. Din toate punctele de vedere. S-a sucit lumea cu curu-n sus, ce era odată valoros acum e aruncat la gunoi, tinichelele şi lichelele sunt peste tot şi sunt adulate, Dumnezeu e bagatelizat, dar Pepe şi Pastrama lui sunt ridicaţi pe un piedestal.

Nu mai citim cărţi că sunt boring, iar Albert Camus nu e cool ca Vârciu, rupem Facebook-ul în două şi ne dăm rotunzi că avem prieteni cu miile dar suntem nişte singuri trişti.

Pe vremuri, când poate eu eram încă în faza de proiect, oamenii se iubeau şi se casătoreau. Şi se iubeau aşa vreo 60 de ani dacă îi ajuta Dumnezeu să ajungă la stadiul avansat de boşorogi, şi tot atâta timp rămâneau căsătoriţi. Noţiunea de „divorţ” era SF, un fel de Ozeneu din fier cu beculeţe colorate, un termen blamat şi aproape străin. Atunci conta ce zicea tata părintele la altar: „La bine şi la rău, până lady in black ne va despărţi”.

Astăzi, divorţul e în trend. Dacă n-ai o pereche de Louboutini, nişte tenişi Louis Vuitton şi un divorţ la activ la doar 30 de ani, eşti un fraier. Te caci pe tine de iubire când o iei p-aia de nevasta, ea leşină de amor ghebos pentru tine, faceţi nuntă mare, ca la palat, cu paranghelie şi caviar la metru, o ardeţi high class în luna de miere prin Bora Bora, turnaţi şi un copil după şase luni, iar după încă un an: ŞOC! Tati, mami, noi divorţăm! S-a rupt lanţu’ de iubire, ne-am înstrăinat, ne-am înşelat puţin, aia e, pa şi la gară, NEEEXT!

Căsătoria nu mai are nicio valoare, iar dragostea a ajuns la fel de preţioasă ca un ibric de alamă. Astăzi nimeni nu mai luptă să repare dacă ceva nu merge, nimeni nu mai dă 2 lei pe noţiunea de familie. Ne schimbăm iubitele şi iubiţii ca pe şosete, spunem „te iubesc” la fel de simplu cum rostim ”shaorma”, facem din relaţiile noastre subiecte publice pe Facebook, totul într-o mascaradă penibilă demnă de Zmeura de Aur.

Cum e domne aia: azi ne iubim şi nu respirăm unul fără celălalt, peste 2 ani suntem nişte străini care nu-şi mai dau nici „bună ziua” pe stradă? (asta în cazul fericit în care nu e circ, iar întâlnirile inopinate se transformă în lupte pudrate cu înjurături ca pe stadion la Manchester!).

Eu aleg să cred încă în dragoste for ever, căsătorie şi familie. Probabil sunt cam dusă.

Hai vă pup cu drag, îmi era dor de voi!

Di 

7 comentarii:

  1. Ana-Maria Calin-Vataselu25 aprilie 2012 la 23:58

    Ce sa zic?! Sunt de aceeasi parere cu tine.Dar sa stii ca despartirea se poate produce si mai devreme de 3 ani :))) .Din pacate,cei care au de suferit sunt cei mici care nu au nicio vina ca au venit intr-un moment nepotrivit si nu-i vor avea pe ambii parinti alaturi.Dar....gandeste-te ca EXISTA si cazuri cand e mai buna despartirea decat o viata de calvar impreuna,cu certuri,batai,infidelitati si alte rahaturi.Sunt multe de zis...dar pana una alta crede-ma ca NIMIC nu se compara cu bucuria de a da viata,de a fi mama si de a vedea crescand acel pui de om.

    RăspundețiȘtergere
  2. Bv Diana! Bine scris! Si ai mare dreptate, dar din pacate, chiar daca au mai ramas cativa care cred in dragoste for ever si dau peste un el sau o ea care nu impartasesc aceleasi valori (desi initial spun ca le impartasesc) nu prea ai ce face...devii un divortat(a) fara voie...te puuuuup (Miky)

    RăspundețiȘtergere
  3. nu cumva casatoria in sine este inteligenta obligatiune sociala nascatoare de scalvi ipotecari?

    eu am trecut prin casatorie traditionala inceputa cu iubire magica,copil fruct minunat,dar oamenii se schimba,vremurile se schimba,nu e musai sa functioneze pt totdeauna,nu se poate promite iubire vesnica,sau cel putin nu relatie eterna...afectiune port inca celui cu care am impartit frumoase si urate situatii de convietuire...

    iubirea nu poate fi valorata,o simti sau nu,nu poti sa o obligi,nici sa o pretinzi,nu trebuie sa consiste in imaginea traditionala a familiei inchise care place atat de mult bisericii si statului...nu e nevoie sa sufere unul k altul a inselat...ar putea doar sa discute despre detaliul ca unuia mai nou i se pare interesant sa imparta energie,timp si trup cu altcineva,pur si simplu,ce e aia gelozie?ce e aia frustare ?

    iubirea este libera si fericitoare,daca nu mai e fericire in casatorie,daca nu e libertate in iubire,atunci nu e reala,este doar o paradigma cu care ne obisnuiesc autoritati familiale(mame soacre si vecini).

    iubirea e simpla.casatoria si traditiile o fac sa para complicata.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ohhhhh nu, Diana! Nu esti singura dusa. Mai suntem cateva ca tine: fete cu coloana vertebrala, cu principii si dorinta de a imparti o viata alaturi de persoana iubita cum ai spus si tu "la bine si la greu". Trag speranta ca nu suntem "o specie pe cale de disparitie" :P, doar ca trebuie sa ne mandrim cu valorile noastre, asa incat sa prinda si altii pofta de viata in 2. Din pacate modelul vestic al concubinajului si a schimbului de iubiti/iubite ca pe ciorapi incepe sa prinda contur si la noi, dar sa nu ne lasam intimidate. Sugestia mea: evitati sa va uitati la posturile TV romanesti si sa cititi reviste de scandal.

    RăspundețiȘtergere
  5. nu-ti pune nadejdea in oamene ca sint schimbatori, nadejdea ta sa fie in Domnul si Maica Domnului, iubirea si dagsotea eterna...
    Dumnezeu e bagatelizat, dar Pepe şi Pastrama lui sunt ridicaţi pe un piedestal. --- CE TREABA AI TU CU EI??? In fata scaunului de JUDECATA , nu o sa fii intrebata cea facut Pepe si pastrama lui... o sa fii intrebata cite fapte de milostenie ai facut, citi copii ai nascut, pe cita lume ai iertat, cit te-ai rugat, etc...
    Căsătoria nu mai are nicio valoare --- copii sanatosi se nasc din FAMILIILE BINECUVINTATe, atentie la ce scrii...
    Eu aleg să cred încă în dragoste for ever, căsătorie şi familie. Probabil sunt cam dusă. CREDE si cerceteaza... nue sti dusa deloc, sau DOAR atunci cint te impresioneaza " manelismele" din jurul tau...TU sa fii un exemplu in societate, fiinca TU nu vei plati pt. gresalele mele...
    Lumina Sfinta a Invieri Domnului, sa-ti dea putere si spor la toate. IUBIRE ETERNA!

    RăspundețiȘtergere
  6. A zis o mamaitza ceva ce ma pus pe ganduri: "m.a intrebat un tanar cum de reuseau oamenii sa.si pastreze casnicia timp de 60 de ani si mai bine? si i.am zis: dragule pe vremea noastra cand un lucru se strica incercam sa.l reparam nu sa.l aruncam la gunoi!"

    RăspundețiȘtergere
  7. Dar de ce sa ne casatorim ,chiar avem nevoie de o hartie ca sa vada lumea ca ne iubim?? Cum bine stiti majoritatea barbatiilor fug de casatorie ,de ce sa ii sofocam cu nunta noastra (majoritatea a femeiilor) trebuie sa ii lasam sa se maturizeze si cand a venitul momentul pentru amandoi .... Facem nunta.
    Lucrurile. Precipitate . Termi inainte. De timp.

    RăspundețiȘtergere

Părerea ta