Lucrez în presă de 6
ani, şi scriu despre dulcegării de femei tot d-atâta. Le am cu moda, ştiu să-ţi
zic că Jeanne Paquin a fost prima femeie designer, că fusta mini a fost
inventată de Mary Quant şi că rochia tunică a apărut prima oară sub semnătura
Balenciaga. Mă îmbrac frumos, ca o domnişoară ce sunt, am o colecţie bunicică
de rochii de dantelă şi mă mai uită Dumnezeu câte 2-3 ore prin Mall, în special
pe la H&M. (port brandul asta de pe la 13 ani. Just love it!). Dar taică,
nu sunt FASHIONISTĂ. Şi nici nu am tupeul să mă autoproclam asta. Ador să mă
îmbrac în trening şi să mă duc cu ATV-ul prin pădure, să mă umplu de noroi, mă
simt minunat în pijamale, iar şosetele flauşate sunt viaţa mea.
Şi-atunci m-apucă râsul
de-mi vine a plânge, că nici eu nu mai ştiu, când le văd p-astea mici pe
Facebook, toate cu bloguleţe, toate fashionistele soarelui, stelelor şi
galaxiilor, cu pozuţe în care îşi etalează, stilatele de ele, ţinutele
fabuloase. Nu zic NU şi nici n-aş vrea să mănânc căcat, unele fete sunt
chiar drăguţe, au haine frumos mixate, dar ATÂT! PUNCT. Altele se îmbracă un pic mai frumos decât tanti Tanţa de la ţară.
Asta, dragele mele, nu
vă transformă în fashioniste. Îmi pare rău L
Din punctul meu de
vedere, în România avem doar vreo 5 asemenea exemplare, fashioniste genuine,
care respiră MODĂ, nu aer ca mine şi ca tine. Şi mănâncă tot MODĂ. (mie îmi
place humusul cu muguri de pin, iami, iami!).
Şi vă dau şi nume, ca să
vă luminez, cu tot cu nişte exemple elecvente. Eram iarna asta la un târg de
nunţi. Afară - nămeţi cât casa, un ger de-ţi înţepeneau ovarele, vânt şi jale.
Când să mă duc acasă, mă întâlnesc cu Iulia Albu şi doamna flapper se oferă să
mă ducă cu maşina. Perfect mi-am zis! Inutil să vă explic că Iulia a venit până
în parcare la maşină (eram la Romexpo, am mers vreo 7-8 minute!!!) cu rochie
decoltată, sandale cu toc de 20 şi ochelari de soare Prada!!! Fraţilor, era 9
seara, era beznă, afară minus 15 grade, iar eu degeram în UGG-uri cu blană!!
M-am luat de ea ca o babă în devenire ce sunt, i-am ţinut istoria răcelii, iar
ea, cu dinţii clănţănind, mi-a replicat: „Moda cere sacrificii, nu eşti fashion
doar când e frumos afară”. Na mai comentează ceva Soreasco, dacă mai ai ce.
Zilele trecute m-am dus
să mă văd cu Alina, jumătatea blondă din cuplul fabulos Enciu-Tanasa.
Neimportant ce-am bârfit şi ce-am râs după, interesant e alt detaliu. Ne-am
propus să ne vedem la locul cutare, la ora cutare, că diva se întorcea de la
sală şi era mai simplu. Nu ştiu voi, dar eu- când mă întorc de la aerobic, arăt
ca un mop leşinat, cu hanorac lălâi, părul vâlvoi şi tenişi comozi. Ţi-ai
găsit: Alina mea venea agale cu top marinăresc, pe un umăr, colanţi, coc prins
voit neglijent, mascara şi sandale cu TOC maică!!! De la sală!
Am încheiat aici.
Şi voi vă spuneţi
fashioniste? Hai pe bune, când vă reveniţi?
Cu drag,
D.